GHID PENTRU SCREENINGUL DISTRESULUI ONCOLOGIC ÎN ÎNGRIJIREA PRIMARĂ
O modalitate de a identifica nevoile psihosociale la pacienții oncologici aflați în asistență medicală primară din România ar fi utilizarea screening-ului pentru distres, deoarece acesta a fost promovat ca fiind al șaselea semn vital în oncologie.
Importanța screening-ului pentru distres este prezentată într-un ghid profesional, care vizează oferirea de informații esențiale profesioniștilor din domeniul oncologic: https://s22457.pcdn.co/wp-content/uploads/2018/12/Screening-Distress-6th-Vital-Sign-EN.pdf .
Complementar, regăsiți atașat și un articol științific care sumarizează literatura de specialitate din domeniu pe tema evaluării nevoilor psihosociale ale persoanelor oncologice: https://ascopubs.org/doi/pdf/10.1200/JCO.2011.39.5509.
Screeningul distresului cuprinde, de obicei, instrumentul Termometrele emoționale, urmat de alte trei instrumente: PHQ-9, care măsoară nivelul de severitate al depresiei; GAD7, care evaluează nivelul de îngrijorare și anxietate al pacienților; Scala Impactului Evenimentelor, care evaluează impactul pe care evenimentele stresante îl are asupra funcționării psiho-sociale ale pacienților.
În cele ce urmează, va fi prezentat fiecare instrument, fiind de asemenea, furnizate link-uri către acestea. Recomandăm folosirea instrumentelor pentru screeningul distresului oncologic în îngrijirea primară.
1. Termometrele Emoționale
Așa cum menționam anterior, screening-ul distresului începe, de cele mai multe ori, cu Termometrele Emoționale. Acest instrument permite pacienților să raporteze pe o scală de la 0 la 10 starea emoțională resimțită pe parcursul ultimelor 7 zile. Scala prezintă diferite stări emoționale posibile sub forma unor termometre, ajutând astfel vizual persoana care raportează. O notă mai mare denotă o intensitate mai puternică a emoției, în timp ce o notă mai mică denotă o intensitate mai scăzută a emoției. În cadrul instrumentului, persoanele pot raporta cât de mult au resimțit în ultima săptămână stres, anxietate, depresie, furie, respectiv măsura în care au avut nevoie de ajutor de la ceilalți pentru a face față emoțiilor resimțite.
Mai jos regăsiți traduceri ale instrumentului Termometre Emoționale în română și maghiară pentru a identifica nevoile pacienților cu cancer aflați în îngrijirea primară:
Română
http://www.psycho-oncology.info/ET_romanian.pdf
Maghiară
http://www.psycho-oncology.info/ET_hungarian.pdf
2. PHQ-9
Instrumentul PHQ-9 este un chestionar care evaluează nivelul de severitate al simptomelor depresive resimțite de pacient în ultimele 14 zile. Chestionarul este compus din 9 întrebări în cadrul cărora persoana raportează cât de des a resimțit anumite probleme emoționale și poate răspunde pe o scală de la 0 la 3, unde 0 semnifică deloc, 1, câteva zile, 2 peste jumătate din zile, respectiv 3 aproape zilnic în ultimele două săptămâni. Pe lângă cele 9 întrebări, chestionarul adresează și o întrebare suplimentară care vizează măsura în care problemele raportate anterior au îngreunat munca persoanei, rezolvarea treburilor de acasă sau buna înţelegere cu ceilalţi. Un scor mai mare înseamnă simptome depresive resimțite mai des, și posibil o afectare mai intensă a funcționării psiho-sociale a pacientului.
Mai jos regăsiți traduceri ale chestionarului PHQ-9 în română și maghiară pentru a măsura depresia pacienților cu cancer din asistența primară:
Română:
Maghiară:
https://multiculturalmentalhealth.ca/wp-content/uploads/2019/07/PHQ-9-Hungarian.pdf
3. GAD-7
Instrumentul GAD-7 este un chestionar care evaluează nivelul de severitate al simptomelor de anxietate resimțite de pacient în ultimele 14 zile. Chestionarul este compus din 7 întrebări în cadrul cărora persoana raportează cât de des a resimțit anumite probleme emoționale și poate răspunde pe o scală de la 0 la 3, unde 0 semnifică deloc, 1, câteva zile, 2 peste jumătate din zile, respectiv 3 aproape zilnic în ultimele două săptămâni. Un scor mai mare înseamnă simptome de anxietate resimțite mai des, și posibil o afectare mai intensă a funcționării psiho-sociale a pacientului.
Mai jos regăsiți traduceri ale chestionarului GAD-7 în română și maghiară pentru a măsura anxietatea pacienților cu cancer din asistența primară:
Română
Maghiară:
https://multiculturalmentalhealth.ca/wp-content/uploads/2019/07/PHQ-9-Hungarian.pdf
4. Scala Impactului Evenimentelor
Acest instrument evaluează stresul acut sau post-traumatic, stres pe care un pacient îl poate resimți ca urmare experienței oncologice. Scala este foarte utilă în măsurarea efectului pe care stresul cotidian, traumele sau stresul acut îl poate avea asupra funcționării persoanei.
Scala prezintă o listă a dificultăţilor pe care oamenii le întâmpină uneori în urma confruntării cu evenimentele stresante ale vieţii. Pacienții sunt rugați să se gândească la un eveniment concret stresant din viața lor (ex. un diagnostic de cancer) și să raporteze cât de mult au fost afectați din punct de vedere psiho-social în ultimele 7 zile. Scala cuprinde 22 de afirmații, la care pacientul poate răspunde având la dispoziție 5 variante de răspuns (Deloc = 0, Puţin = 1, Moderat = 2, Mult = 3, Extrem de mult = 4). Scorul la acest instrument poate fi de la 0 la 88, și se calculează prin însumarea răspunsurilor la fiecare întrebare. Autorii au oferit câteva praguri pentru interpretarea rezultatelor:
- la un scor de 24 sau mai mult, stresul post-traumatic este o preocupare clinică, iar cei cu scoruri atât de mari care nu pot fi diagnosticați cu certitudine cu o tulburare de stres post-traumatic, vor prezenta cel puțin unele dintre simptome.
- un scor de 33 reprezintă cea mai bună limită pentru un diagnostic probabil de tulburare de stres post-traumatic.
- un scor de 37 sau mai mult este suficient de mare pentru a exista posibilitatea de afectare a funcționării sistemului imunitar (chiar și la 10 ani de la un impact eveniment).
Mai jos regăsiți traduceri ale Scalei Impactului Evenimentelor în română și maghiară pentru a măsura stresul acut sau post-traumatic al pacienților cu cancer din asistența primară:
http://psifocus.ro/wp-content/uploads/2017/12/SCALA-IMPACTULUI-EVENIMENTELOR.pdf
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22987766/
5. Aplicația APSCO
Tot în acest context de screening al distresului oncologic, pacienții oncologici, precum și îngrijitorii acestora pot să utilizeze aplicația APSCO pentru a-și automononitoriza nivelul de distres resimțit, având de asemenea și acces la resurse care să îi susțină în dezvoltarea abilităților de coping eficient în fața emoțiilor negative resimțite. Aplicația APSCO duce screening-ul distresului oncologic mai departe, reprezentând primul instrument computerizat de screening automatizat al distresului pentru pacienții cu cancer, persoanele semnificative din preajma pacienţilor și profesioniști. Acest instrument bazat pe dovezi servește pentru screening-ul şi managementul auto-dirijat, monitorizare și găsirea de resurse. Echipa APSCO își propune dezvoltarea de servicii și promovarea comunicării în oncologie din România, o țară deficitară în ceea ce privește psiho-oncologia și în care cultura apelării la ajutor este problematică. Promovarea managementului propriei îngrijiri este parte a unei efort continuu de construire a acestei capacități. Așadar, persoanele aflate în îngrijirea primară care resimt un nivel ridicat de distres oncologic, pot apela, pe lângă instrumentele standardizate pe care le pot folosi medicii de familie, și la instrumente pe care le pot utiliza ei înșiși prin intermediul aplicației mobile gratuite APSCO.
Mai multe informații despre aplicația telefonică gratuită APSCO pot fi găsite la adresa web: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.apsconcology.apsco.
Mai multe detalii se regăsesc, de asemenea, la adresele web: https://www.psychooncology.ro/aplicatia-apsco/ și https://www.psychooncology.ro/resources/.
Echipa CANPRIM, 2022
Ghid susținut de un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS/CCCDI – UEFISCDI, numărul de proiect PN-III-P1-1.1-TE-2019-0097, în cadrul PNCDI III.