Psiho-oncologia în România. Perspective noi și direcții de cercetare
Alexandra Rebeca Mihoc, Valeria-Daniela Pustianu, Dégi László Csaba
Universitatea Babeș Bolyai, FSAS
În ciuda faptului că în anul 2020, în România aproximativ 98,886 de persoane au fost diagnosticate cu o boală oncologică, studiile din literatura de specialitate indică faptul că o proporție mai mică dintre pacienți au beneficiat de servicii psihologice și sociale de-a lungul traiectoriei bolii. În afară de problemele fizice (fatigabilitate, greață, durere), o persoană cu un diagnostic oncologic este expusă la un distres oncologic ridicat care poate include reacții disfuncționale, dificultăți psihologice (depresie, anxietate), sociale (stigmatizare), spirituale (pierderea sensului) și mai ales practice (probleme financiare, probleme instrumentale) care îngreunează întreg procesul de supraviețuire și impactează considerabil calitatea vieții sale.
Pe 3 februarie 2021 Comisia Europeană a prezentat Planul european de combatere a cancerului – Europe’s Beating Cancer Plan, un pilon esențial al unei Uniuni Europene a sănătății. Documentul istoric este centrat pe patru domenii principale de acțiune, printre care cel mai nou îl reprezintă calitatea vieții și supraviețuirea în oncologie. În conformitate cu Planul UE de combatere a cancerului, toți pacienții cu cancer și supraviețuitorii trebuie să aibă acces la screening și monitorizare psihosocială timpurie, sistematică și actualizată în mod regulat, în toate fazele traiectoriei oncologice. Totodată, un plan coordonat de îngrijire a supraviețuitorilor cu o abordare holistică, inclusiv îngrijirea psihosocială individualizată, trebuie dezvoltată pentru a asigura continuitatea îngrijirii tuturor persoanelor afectate de cancer, cu tranziție sau fără tranziție în asistență medicală primară.
Îngrijirea psiho-oncologică face parte dintr-o abordare integrată bazată pe dovezi științifice care aduce în prim plan nevoile psihosociale ale pacientului cu cancer. A trata cancerul înseamnă a trata fiecare dimensiune a persoanei, această abordare centrată pe elemente de strictă particularitate pentru fiecare caz reprezentând standardul care trebuie atins de către echipa multidisciplinară pe parcursul traiectoriei bolii. Îngrijirea psihosocială individualizată are în vedere aspecte precum reducerea distresului oncologic și al posibilelor dificultăți psihologice (anxietate, depresie, stres post-traumatic), adaptarea la diagnostic, înțelegerea diagnosticului și acceptarea sa, management-ul efectelor secundare ale tratamentului, frica de recidivă, imaginea de sine și/sau creșterea calității vieții post-diagnostic. Rezultatele studiilor empirice și al meta-analizelor care au avut în vedere eficacitatea intervențiilor psihosociale în problematica cancerului arată faptul că acestea au un impact pozitiv asupra reducerii simptomatologiei depresive și anxioase, asupra creșterii calității vieții și a funcționării individului în general.
În România cancerul este încă o sursă semnificativă de vulnerabilitate și o povară psihosocială nerezolvată atât pentru pacienți, cât și pentru familiile acestora și deseori și pentru profesioniștii din asistența medicală primară care oferă sprijin pentru această categorie de pacienți. Proiectul CANPRIM-https://canprim.psychooncology.ro este primul studiu național care își propune să contureze un cadru de lucru destinat evidențierii problemelor majore ale pacienților oncologici din ambulatoriu, a poverii psihosociale pe care o reprezintă experiența unui diagnostic oncologic în rândul lor, precum și a căilor de acțiune psihosocială destinate acestor pacienți în contextul asistenței medicale primare din România. CANPRIM va dezvolta o platformă de cercetare inovatoare cu furnizorii de asistență medicală primară – medicii de familie – din 41 de județe ale României pentru a evalua aspectele psihosociale ale traiectoriei bolii canceroase la pacienții oncologici ambulatori, dincolo de cadrul îngrijirii clinice. Obiectivele principale ale acestui proiect sunt de a prezenta date privind nevoile psihosociale ale pacienților oncologici din asistența medicală primară, precum și de a evidenția dovezile privind rolul și impactul negativ al distresului oncologic crescut de-a lungul traiectoriei bolii. Nu în ultimul rând, dorim să identificăm acei pacienți oncologici care sunt cei mai vulnerabili din punct de vedere psihosocial și care pot beneficia de viitoare intervenții de gestionare a distresului oncologic și de creștere a calității vieții post-diagnostic.
Mai multe informații despre Conferința Multidisciplinară de Oncologie în Practica Medicală 2021 găsiți aici: https://onco.medica.ro/2021/
#CANPRIM #APSCO